La porci, precocitatea se apreciază în funcţie de 2 elemente: energia de creştere şi valorificarea hranei.
Energia de creştere la porci se manifestă cu mare intensitate; purceii îşi dublează greutatea la vârsta de cca. 2 săptămâni, iar până la cea de 8-9 luni îşi sporesc masa corporală de cca. 100 ori.
Sporul mediu zilnic
Sporul mediu zilnic până la vârsta de 30-35 zile, este de cca. 175 g, pe perioada de creştere de cca. 300 g, iar la îngrăşare între 650-750 g.
De menţionat că, evoluţia greutăţii corporale pe perioada naştere – vârsta de 45 de zile este influenţată de o multitudine de factori, de mare importanţă fiind şisistemul de exploatare adoptat.
La purceii înţărcaţi la vârsta de 45 zile, aparţinători raselor materne exploatate în condiţii gospodăreşti seînregistrează greutăţi corporale superioare faţă de exploatarea industrială.
Aceste date pledează pentru creşterea gospodărească a viitorilor reproducători, cu condiţia ca alimentaţia şi microclimatul să fie asigurate la niveloptim.
Exemplarele îngrăşate se pot sacrifica la greutatea de 90-100 kg, greutate care se atinge la 6-7 luni.
La vârsta de 7-8 luni Porcinele se pot utiliza la reproducţie, în funcţie de rasă şi sex; scrofiţele se introduc la însămânţare când greutatea corporală depăşeşte 110 kg la rasele ameliorate şi la peste 90 kg la cele mai puţin ameliorate, iar masculii la 115-125 kg.
Valorificarea hranei
este bună, realizându-se 1 kg spor de creştere în greutate vie, pe perioada îngrăşării cu 3,5-4,5 UN[1], iar în cea de creştere cu 2,1-2,8UN.
În cazul utilizării de furaje combinate, consumul specific pe perioada îngrăşării, se poate reduce până la 2,5-3,0 UN.
Porcinele valorifică foarte bine cerealele, unele reziduuri de la industria alimentară, pe lângă masa verde, suculentele şi chiar reziduurile culinare.
Din punct de vedere al precocităţii Porcinele se împart în 2 tipuri:
- tipul precoce (cu trei subtipuri – foarte precoce, precoce şi semiprecoce);
- tipul tardiv.
- 1. Tipul precoce
Se caracterizează prin animale care realizează sporuri de creştere în greutate vie mari într-o perioadă scurtă de timp şi cu consumuri specifice reduse de furaje.
În tipul foarte precoce intră rasele Landrace, Duroc şi Hampshire, iar rasa Bazna în tipul semiprecoce.
De menţionat că, unele rase înregistrează sporuri mari de creştere între anumite vârste după care acestea scad sau stagnează.
În consecinţă la unele rase, greutatea de sacrificare economică este mai redusă, uneori la 80-90 kg (la cele precoce şi foarte precoce).
- 2. Tipul tardiv
Este caracteristic raselor puţin ameliorate şi a porcilor de formaţie veche (uneori şi primitive).
Sunt animale cu trenul anterior dezvoltat, cu corpul aplatizat lateral şi linia spinării convexă.
Sporurile de creştere sunt reduse, iar valorificarea hranei slabă.
La acest tip se includ rasele Stocli, Hanovra etc.
[1] Unităţi de măsură a valorii energetice a nutreţurilor → U.N. ovăz = unitate nutritivă ovăz. Reprezintă efectul producţiei de grăsime(150 grame), în corp a unei legături, de ovăz de calitate mijlocie.Valoarea nutritivă a celorlalte nutreţuri se compară cu cea a ovăzului considerat etalon.